Pasca de Paste

Multe dintre credintele legate de sarbatoarea Pastelui au o origine precrestina. Puterea cutumei le-a pastrat in unele zone nealterate, sau le-a “crestinat”, incadrandu-le intr-un ansamblu unitar.
Coptura care are o importanta foarte mare pentru romanii din Bucovina si Moldova este pasca de paste.
Pasca se coace joia, vinerea sau sambata si se zice ca daca va creste frumos, va fi un an bun.
Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de grau ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste ,si dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa sa dospeasca pana ce creste si da sa iasa din covata in care s-a framantat afara.
In unele zone, la pasca de paste facuta pentru sfintit i se adauga o cruce de aluat. Aceasta poarta numele de “nafura”, ca si prescura pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. Se crede ca dintr-o astfel de nafura a facut Dumnezeu toate florile, toate semintele care sunt pe pamant si toate painile; a faramat crucea marunt, a aruncat bucatile in cele patru zari si peste toata lumea au rasarit flori.
Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de grau e urmatoarea: cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an e Pastele, deci si coptura cea mai insemnata , ce se face pentru aceasta sarbatoare e pasca.. Iata din ce cauza se face din grau ales. Painea cea mai aleasa este graul, pentru ca e cinstea mesei.
Cand se face focul pentru pasca, se pun pe cuptor seminte de canepa, ca sa creasca canepa frumos. Pentru a face pasca, femeile se ingrijesc, se spala pe cap, se piaptana, imbraca straie si camasa curate, bat matanii spunand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. Cand pun pasca in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe toti peretii casei si apoi la gura cuptorului. Din acelasi aluat se fac si cozonacii, adaugandu-se zahar, rom, scortisoara si samburi de nuca.
Grosimea pastei e cel mult lata de un deget si se face din aluat dospit in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa imprejurari, si scortisoara sau sofran. Atat pe margini, cat si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau inpletituri impodobite cu stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau latura sa in forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iar cele de la mijloc in forma de cruce, care reprezinta crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul lumii.
Un alt obicei legat de pasca de paste este urmatorul: cand se face pasca, apa cea dintai, cu care se spala pe maini fetele dupa ce au framantat aluatul, se sfinteste si cu ea se spala apoi fetele, pentru ca “asa cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa, asa s-o apuce pe fata flacaii la joc”. Cu aceeasi apa se spala in sapte sambete, pana a nu rasari soarele, si o arunca pe iarba sau pe flori, ca sa fie ca florile de frumoase. Se mai crede ca fata care trece pe sub pasca se marita in acel an.
Iata cateva dintre obiceiurile de paste legate doar de un singur preparat, si anume de pasca. Daca e sa ne gandim cate alte lucruri se mai fac de paste, am descoperi o multime de alte obicieiuri care ar fi bine sa ramana pastrate si a nu fi date uitarii.

Paste Fericit!